La Suprema Corte di Cassazione non si è ancora espressa sulla sua estradizione ma il ministro di giustizia già conosce gli esiti: “Sarà consegnato dalle autorità italiane”
ROMA – La storia di Ionel Arsène merita di essere raccontata. Lui militava nel PSD partito social democratico che per anni ha dominato in Romania con lo storico leader Liviu Dragnea.
Il barone de Neamț (così è soprannominato Arsène), 51 anni, è stato accusato di traffico d’influenza dopo che, secondo il DNA (la DDA romena), aveva chiesto una tangente di oltre 3 milioni di lei (circa 600milioni di lire) a un uomo d’affari.
Rinviato a giudizio finisce in tribunale il 22 febbraio 2018, accusato di traffico d’influenza in due distinti casi, procedimenti avviati dall’anticorruzione.
La Corte d’Appello di Brasov ha deciso, il 10 marzo di quest’anno, di condannare Ionel Arsène a cinque anni di carcere per traffico d’influenza, atto commesso nel giugno 2013, e anche a cinque anni di carcere, sempre per traffico d’influenza, ma per un atto commesso nel luglio 2015 .
Tuttavia il ricongiungimento dei due processi si chiudono con una condanna definitiva a 6 anni e 8 mesi di reclusione.
Ionel Arsène è attualmente in Italia dove risiede con la moglie e il figlio. Successivamente, dopo la condanna, sul suo nome è stato emesso un mandato di arresto europeo. La Corte d’Appello di Brasov ha disposto anche la confisca delle somme di 80.000 euro e 150.000 lei.
Ionel Arsène, difeso dall’avv. prof. Alfredo Gaito e dall’avv. Mario Antinucci, è stato deputato del parlamento rumeno e governatore della regione del Neamt dove nascono i suoi problemi giudiziari.
Vive da oltre cinque anni in Italia con moglie e figlio ed è attualmente in attesa dell’esecuzione della sentenza definitiva della Corte d’appello di Bari (Italia) che ha accolto la sua consegna verso la Romania, dove dovrà scontare la pena di anni sei e mesi otto di reclusione inflitta con sentenza definitiva del 06 aprile 2022 resa dal Tribunale di Bacau (Romania), divenuta esecutiva a seguito di sentenza resa dalla Corte d’appello di Brasov (Romania) del 10 marzo 2023.
Secondo i legali però, Ionel Arsène, non può essere estradato perché residente in Italia da oltre cinque anni.
La grave violazione della normativa interna ed europea, in contrasto con le regole del Giusto processo europeo sotto il profilo della violazione dell’art. 2, 3, 6 ed 8 C.E.D.U., integra gli estremi della nullità della sentenza impugnata ai sensi dell’art. 18 bis, 2° co., bis, Legge 22 aprile 2005, n. 69, nella parte in cui non ha accertato la legittima ed effettiva dimora del ricorrente, in via continuativa, da almeno cinque anni in Italia, in applicazione delle recenti modifiche legislative introdotte in Italia dalla Legge 10 agosto 2023, n. 10, nonché della recente giurisprudenza interna della Corte costituzionale e della Corte di cassazione.
L’omesso controllo della Corte d’appello sull’effettivo radicamento reale e non estemporaneo di Arsène in Italia, così come dimostrato dalla produzione documentale difensiva discutibilmente ignorata dalla Corte d’appello di Bari con deduzioni logiche altamente congetturali, solleva il dubbio sul rischio attuale di persecuzione politica di Ionel Arsène, il più importante leader politico del gruppo dirigente del precedente governo della Romania fortemente avversato da quello attualmente in carica.
Peraltro la consegna contrasta con la finalità rieducativa della pena poiché l’esecuzione all’estero della pena inflitta a carico di una persona che ha saldamente stabilito in Italia le proprie relazioni familiari e sociali finisce per ostacolare il reinserimento sociale dell’individuo al termine dell’esecuzione della condanna e quindi lo scopo rieducativo cui la sanzione deve tendere.
Arsène soffre di gravi patologie anche di natura neuro-psichiatrica e questo è stato accertato e documentato dai consulenti della difesa, dottor Nicolò Falchi Delitala neuro-psichiatra dell’Ospedale S. Giovanni di Roma (Cfr. I. Relazione psichiatrica del 12.05.23; II. Cartella clinica di Pronto Soccorso dell’Ospedale S. Giovanni di Roma del 27.05.23; III Relazione psichiatrica del 4.09.23), dottoressa Roberta Russo psicologa forense di Roma specialista nella osservazione scientifica e trattamento nei circuiti penitenziari (cfr. Relazione psicologica-diagnostica del 7.10.23), dottor Gian Francesco Mureddu cardiologo specialista dell’Ospedale S. Giovanni di Roma (Cfr. Relazione di consulenza cardiologica del 12.05.23); tuttavia ignorato dalla Corte d’Appello di Bari che non ha disposto perizia, pur ricorrendone i presupposti di legge.
La Corte d’appello di Bari ha sommariamente dedotto il deposito di relazioni psichiatriche del dottor Nicolò Falchi Delitala a pagina 3, par. 1.9 della sentenza: « … Nelle more del processo di rinvio, nell’interesse del consegnando, il difensore presentava relazioni psichiatriche, con allegata documentazione sanitaria, rilasciate da struttura pubblica (A.S.L. R.M. 2) che evidenziavano nella persona di ARSÈNE IONEL a causa del processo subito in Romania e da costui ritenuto sommariamente ingiusto, una condizione clinica che integra i cinque criteri diagnostici previsti per la diagnosi di Disturbo Depressivo Maggiore di entità grave con caratteristiche melanconiche secondo il DSM5 – TR 2022 ed è ad alto rischio suicidiario in caso di accoglimento ella richiesta di consegna (testualmente si legge nella relazione del 4.09.2023: … Il rischio suicidiario è molto elevato ad aumenterebbe in modo esponenziale in caso di estradizione… )».
Successivamente nella sentenza si legge:
«… Le condizioni di salute di ARSENE IONEL, così come documentate, saranno tutelate dal sistema sanitario dello Stato membro di emissione, avendo, questo, dato assicurazione sul punto attraverso le informazioni sopra richiamate, dalle quali risulta che le strutture carcerarie coinvolte garantiscono l’assistenza anche psichiatrica dei detenuti…».
Di talché la Corte d’appello di Bari, in luogo di un accertamento effettivo della circostanza dedotta nelle allegazioni difensive, ha “liquidato” l’elemento istruttorio delle condizioni di salute di Ionel Arsène con le modalità di rinvio alle informazioni comunicate dallo Stato richiedente, pervenendo così alla sostanziale equiparazione delle condizioni di salute dell’estradano rispetto alla tutela inframuraria nella sede penitenziaria, in aperto contrasto con le regole del Giusto processo di estradizione ormai condivise in letteratura e giurisprudenza interna e sovranazionale (artt. 111 Cost., 2, 3 e 6 C.E.D.U.).
Qualora, infatti, la consegna della persona richiesta la esponesse a simili rischi, la sua effettiva esecuzione risulterebbe incompatibile con il diritto di tale persona a non subire trattamenti inumani o degradanti, sancito dall’art. 4 della Carta dei diritti fondamentali UE (C.D.F.U.E., paragrafi da 39 a 41).
Il tutto in un’ottica di contemperamento tra le ragioni di salvaguardia della salute della persona richiesta – che è oggetto di tutela tanto nell’ordinamento costituzionale nazionale, ai sensi degli artt. 2 e 32 Cost., quanto nell’ordinamento dell’Unione, ai sensi degli artt. 3, 4 e 35 C.D.F.U.E. – così come dell’«interesse a perseguire i sospetti autori di reato, ad accertarne la responsabilità e, se giudicati colpevoli, ad assicurare nei loro confronti l’esecuzione della pena» nello spazio giuridico europeo.
La Corte d’Appello di Bari ha soltanto asserito la sussistenza di cure mediche nelle carceri rumene, ma ha del tutto ignorato quanto scientemente indicato dai consulenti circa il rischio suicidiario in caso di consegna.
Peraltro la documentazione prodotta dalla difesa circa la situazione carceraria rumena e la gestione delle cure mediche, del tutto ignorata dalla Corte territoriale, pone seri dubbi sul trattamento carcerario e medico riservato al consegnando, dimostrando come la Romania non sia affatto un modello di best practice carceraria, con ciò, la violazione degli artt. 2 e 3 C.E.D.U., diritto alla vita e proibizione della tortura.
Di contro, una volta accertati tutti i presupposti che legittimano la consegna, così come l’assenza di cause ostative ai sensi degli artt. 18 e 18-bis della legge n. 69 del 2005, la Corte d’Appello avrebbe dovuto valutare l’eventuale sussistenza di una situazione di grave malattia della persona ricercata, nonché di «motivi seri e comprovati di ritenere che [la] consegna esporrebbe la persona in questione ad un rischio reale di riduzione significativa della sua aspettativa di vita o di deterioramento rapido, significativo e irrimediabile del suo stato di salute» (Corte di giustizia, sentenza E. D.L. 2022).
Nel caso in cui la Corte riscontri l’effettiva sussistenza di tali condizioni, essa dovrà – secondo quanto stabilito, ancora, nel secondo alinea del dispositivo della sentenza E. D.L.7 – sospendere la decisione sulla consegna, e «sollecitare l’autorità giudiziaria emittente a trasmettere qualsiasi informazione relativa alle condizioni nelle quali si prevede di perseguire o di detenere detta persona, nonché alle possibilità di adeguare tali condizioni allo stato di salute della persona stessa al fine di prevenire il concretizzarsi di tale rischio», secondo le modalità previste dall’art. 16 della legge n. 69 del 2005 e già utilizzate dalle corti d’appello per effettuare gli accertamenti circa l’effettiva sussistenza di un «rischio concreto di trattamento inumano o degradante» in conseguenza di situazioni di sovraffollamento carcerario nello Stato emittente, in conformità alla sentenza Aranyosi e Caldararu, ovvero di un «rischio reale di violazione del diritto fondamentale a un equo processo», in conformità alla sentenza LM.
Esauriti i mezzi d’impugnazione interni, si può ipotizzare, al di là della richiesta cautelare, la violazione dell’equo processo ex art. 6 C.E.D.U. per avere la Corte rigettato la questione di costituzionalità sancendo in modo definitivo la compromissione del diritto di difesa nonché la violazione del diritto all’effettività del giudizio e del controllo in netto contrasto con l’art. 111 Cost.
Ricorrendo tutti i presupposti di legge per la prova dell’irreparabile compromissione del diritto che si assume violato in pendenza del giudizio o nella prospettiva di instaurazione del medesimo si chiede alla Corte europea la difesa dell’On. le Ionel Arsène con l’avv. prof. Alfredo Gaito e l’avv. Mario Antinucci ha fatto istanza alla C.E.D.U. ai sensi dell’art. 39 del Regolamento, di agire con urgenza nel trattare il ricorso e disporre le misure eccezionali “ad interim” per sospendere l’efficacia della sentenza della Corte d’appello di Bari del 12 ottobre 2023 che ha accolto il mandato di arresto europeo onde scongiurare conseguenze irreversibili per la salute e sicurezza del ricorrente.
Curtea Supremă de Casație nu și-a exprimat încă opinia cu privire la extrădarea sa, dar ministrul justiției știe deja rezultatul: „Va fi predat de autoritățile italiene”
ROMA – Povestea lui Ionel Arsène merită spusă. A jucat în PSD, care a dominat ani de zile în România cu liderul istoric Liviu Dragnea.
Baronul de Neamț (cum este poreclit Arsène), în vârstă de 51 de ani, a fost acuzat de trafic de influență după ce, potrivit DNA, i-a cerut mită de peste 3 milioane de lei (circa 600 de milioane de lire) unui om de afaceri. .
Inculpat, acesta ajunge în instanță pe 22 februarie 2018, acuzat de trafic de influență în două dosare separate, proceduri inițiate de compartimentul anticorupție.
Curtea de Apel Brasov a decis, pe 10 martie anul curent, condamnarea lui Ionel Arsène la cinci ani de inchisoare pentru trafic de influenta, fapta comisa in iunie 2013, si de asemenea la cinci ani de inchisoare, din nou pentru trafic de influenta, dar pentru un act comis în iulie 2015.
Unirea celor două procese se încheie însă cu o pedeapsă definitivă de 6 ani și 8 luni de închisoare.
Ionel Arsène se află în prezent în Italia, unde locuiește împreună cu soția și fiul său. Ulterior, după condamnare, pe numele său a fost emis un mandat european de arestare. Curtea de Apel Brasov a dispus si confiscarea sumelor de 80.000 de euro si 150.000 de lei.
Ionel Arsène, apărat de avocat. prof. Alfredo Gaito și avocatul. Mario Antinucci a fost deputat în parlamentul României și guvernator al regiunii Neamț unde i-au apărut problemele judiciare.
Locuiește în Italia de peste cinci ani împreună cu soția și fiul său și în prezent așteaptă executarea sentinței definitive a Curții de Apel din Bari (Italia) care i-a acceptat predarea în România, unde va trebui să execute un șase. -an de pedeapsă și opt luni închisoare aplicată cu o sentință definitivă din 06 aprilie 2022 pronunțată de Tribunalul Bacău (România), devenită executorie în urma unei sentințe pronunțate de Curtea de Apel Brașov (România) din 10 martie 2023.
Potrivit avocaților, însă, Ionel Arsène nu poate fi extrădat deoarece are reședința în Italia de peste cinci ani.
Încălcarea gravă a legislației interne și europene, în contrast cu regulile Procesului Echitabil European sub aspectul încălcării art. 2, 3, 6 și 8 C.E.D.U., integrează detaliile nulității sentinței atacate în temeiul art. 18 bis, co. 2, bis, Legea 22 aprilie 2005, nr. 69, în partea în care nu a constatat reședința legitimă și efectivă a recurentei, în mod continuu, timp de cel puțin cinci ani în Italia, în aplicarea recentelor modificări legislative introduse în Italia prin Legea 10 august 2023, nr. 10, precum și jurisprudența internă recentă a Curții Constituționale și a Curții de Casație.
Eșecul Curții de Apel de a verifica înrădăcinarea reală, reală și neextemporanee a lui Arsène în Italia, așa cum demonstrează producția documentară defensivă ignorată de Curtea de Apel din Bari cu deducții logice extrem de conjecturale, ridică îndoieli cu privire la riscul actual de apariție. persecutarea politică a lui Ionel Arsène, cel mai important lider politic al grupului de conducere al guvernului român anterior căruia i s-a opus puternic cel aflat în prezent.
În plus, pronunțarea contrastează cu scopul reeducativ al pedepsei, întrucât executarea în străinătate a pedepsei aplicate unei persoane care și-a stabilit ferm relațiile familiale și sociale în Italia ajunge să împiedice reintegrarea socială a individului la sfârșitul sentinta.executarea pedepsei si deci scopul reeducativ catre care sanctiunea trebuie sa vizeze.
Arsène suferă de patologii grave, inclusiv neuro-psihiatrice, iar acest lucru a fost constatat și documentat de consultanții apărării, doctorul Nicolò Falchi Delitala, medic neuro-psihiatru la Spitalul S. Giovanni din Roma (Vezi I. Raport psihiatric din 12.05.23). ; II. Fișa medicală de urgență a Spitalului S. Giovanni din Roma din 27.05.23; III Raport psihiatric din data de 09.4.23), Dr. Roberta Russo, psiholog legist din Roma, specialist în observație și tratament științific în circuitele penitenciare (vezi Psihologie raport – diagnostic din 7.10.23), Dr. Gian Francesco Mureddu medic specialist cardiolog la Spitalul S. Giovanni din Roma (Vezi Raportul de Consultație Cardiologie din 12.05.23); Acesta a fost însă ignorat de Curtea de Apel din Bari care nu a dispus o evaluare, deși au fost îndeplinite cerințele legale.
Curtea de Apel Bari a dedus sumar depunerea de rapoarte psihiatrice de către dr. Nicolò Falchi Delitala la pagina 3, alin. 1.9 din teza: « … În așteptarea procesului de sesizare, în interesul destinatarului, apărătorul a prezentat rapoarte psihiatrice, cu documentație sanitară anexată, eliberate de o structură publică (A.S.L. R.M. 2) în care s-a evidențiat persoana lui ARSÈNE IONEL din cauza procesul suferit în România și considerat sumar inechitabil de către acesta, o afecțiune clinică care integrează cele cinci criterii de diagnostic necesare pentru diagnosticarea Tulburării Depresive Majore severe cu caracteristici melancolice conform DSM5 – TR 2022 și prezintă un risc ridicat de sinucidere dacă este acceptată cerere de predare (citim textual în raportul din 04.09.2023: … Riscul de sinucidere este foarte mare și ar crește exponențial în cazul extrădării… )”.
Ulterior, propoziţia sună:
«… Condițiile de sănătate ale ARSENE IONEL, astfel cum sunt documentate, vor fi protejate de sistemul sanitar al statului membru emitent, având asigurat în acest punct prin informațiile menționate mai sus, din care reiese că structurile penitenciare implicate garantează inclusiv asistență psihiatrică pentru deținuți…”.
Prin urmare, Curtea de Apel din Bari, în loc de o evaluare efectivă a împrejurării deduse în susținerile apărării, a „lichidat” elementul investigativ al stării de sănătate a lui Ionel Arsène cu modalitățile de referire la informațiile comunicate de statul solicitant, realizându-se astfel egalitatea substanțială a condițiilor de sănătate ale extradinului în ceea ce privește protecția inframurală în penitenciar, în contrast deschis cu regulile procesului echitabil de extrădare împărtășite acum în literatura de specialitate și în jurisprudența internă și supranațională (articolele 111 din Constituție, 2, 3). și 6 C.E.D.U.).
Dacă, în fapt, predarea persoanei solicitate l-ar expune unor riscuri similare, executarea ei efectivă ar fi incompatibilă cu dreptul persoanei respective de a nu suferi tratamente inumane sau degradante, consacrat de art. 4 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE (C.D.F.U.E., paragrafele 39-41).
Totul în vederea echilibrării motivelor de salvgardare a sănătății persoanei solicitate – care face obiectul protecției atât în sistemul constituțional național, în temeiul art. 2 și 32 din Constituție, precum și în sistemul juridic al Uniunii, în temeiul art. 3, 4 și 35 C.D.F.U.E. – precum și „interesul în urmărirea penală a infractorilor suspectați, în constatarea răspunderii acestora și, dacă va fi găsit vinovat, în asigurarea executării pedepselor acestora” în spațiul juridic european.
Curtea de Apel Bari a afirmat doar existența asistenței medicale în penitenciarele din România, dar a ignorat complet ceea ce au indicat cu bună știință consultanții cu privire la riscul de sinucidere în caz de predare.
Mai mult, documentația produsă de apărare privind situația penitenciarului din România și gestionarea îngrijirilor medicale, complet ignorată de către Tribunalul Teritorial, ridică serioase îndoieli cu privire la închisoarea și tratamentul medical acordat deținutului, demonstrând cum România nu este nicidecum un model. de cele mai bune practici penitenciare. , cu aceasta, încălcarea articolelor. 2 și 3 CEDO, dreptul la viață și interzicerea torturii.
Pe de altă parte, odată constatate toate condițiile care legitimează livrarea, precum și absența cauzelor impiedicatoare potrivit articolelor. 18 și 18-bis din legea nr. 69 din 2005, Curtea de Apel ar fi trebuit să aprecieze eventuala existență a unei situații de boală gravă a persoanei solicitate, precum și „motive serioase și dovedite de a crede că [predarea] ar expune persoana în cauză la un risc real. de reducere semnificativă a speranței sale de viață sau de deteriorare rapidă, semnificativă și ireparabilă a stării de sănătate” (Curtea de Justiție, hotărârea E.D.L. 2022).
În situația în care Curtea constată existența efectivă a acestor condiții, va avea – după cum s-a stabilit, din nou, în al doilea paragraf al dispozitivului sentinței E. D.L.7 – suspendarea hotărârii de predare, și „să îndemne instanța emitentă. autoritatea de a transmite orice informație referitoare la condițiile în care se are în vedere urmărirea sau reținerea persoanei respective, precum și posibilitățile de adaptare a acestor condiții la starea de sănătate a persoanei în vederea prevenirii materializării unui astfel de risc”, potrivit la metodele stabilite de art. 16 din legea nr. 69 din 2005 și deja folosit de curțile de apel pentru a efectua verificări asupra existenței efective a unui „risc concret de tratament inuman sau degradant” ca urmare a situațiilor de supraaglomerare a penitenciarului din statul emitent, în conformitate cu Aranyosi și Caldararu. hotărâre, sau a unui „risc real de încălcare a dreptului fundamental la un proces echitabil”, în conformitate cu hotărârea LM.
Odată epuizate căile de atac interne, se poate ipoteza, dincolo de cererea de asigurare, încălcarea procesului echitabil în temeiul art. 6 C.E.D.U. pentru că Curtea a respins chestiunea de constituționalitate, sancționând definitiv compromisul dreptului la apărare precum și încălcarea dreptului la judecată și control efectiv în contrast vădit cu art. 111 Constituție.
Întrucât sunt îndeplinite toate cerințele legale pentru probarea compromisului ireparabil al dreptului despre care se pretinde că ar fi fost încălcat în cursul procesului sau în perspectiva instituirii acestuia, Curtea Europeană este rugată să-l apere pe onorul. le Ionel Arsène cu avocatul. prof. Alfredo Gaito și avocatul. Mario Antinucci a făcut o cerere către C.E.D.U. în temeiul art. 39 din Regulament, să acționeze de urgență în soluționarea recursului și să dispună măsuri excepționale „ad interim” de suspendare a eficacității sentinței Curții de Apel Bari din 12 octombrie 2023 care a acceptat mandatul european de arestare pentru a evita consecințele. ireversibilă pentru sănătatea și siguranța contestatorului.
